Istoria benzilor începe cu Antichitatea, când oamenii desenau sau gravau pe pereţii piramidelor sau pe Column lui Traian. Treptat, oamenii au început să dezvolte arta desenelor, înţelegând că imaginile pot transmite mai mult decât cuvintele, mai ales că în acele vremuri erau foarte puţini cei care ştiau să citească şi să scrie. Chiar şi Biblia s-a folosit de strategia asta, evitând să aibă text, ci doar desene ce puteau fi „descrifrate” de către cei ce o deschideau.
Pe parcurs, desenele au început să evolueze, creatorii lor adăugându-le diferite elemente existente şi astăzi. Unul dintre acestea este chiar aşa numitul „speech bubble”. De asemenea, odată cu apariţia tiparului, s-au dezvoltat şi tematicile abordate de desenatori. De la subiecte religioase, au trecut la politic şi viaţă socială, folosindu-se de caricaturi, satiră şi ironie.
Benzile desenate au început să fie tot mai citite în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. Eroi precum Superman sau Captain America încurajau tinerii soldaţii dn lupte, pentru că uşor-uşor, comicurile au început să nu mai fie citite doar de copii. De asemenea în China, industria aceasta s-a dezvoltat foarte repede. Desenatori chinezi sunt cei care au invetant stilul manga şi al animeurilor.
În prezent, în România, cultura benzilor desenate nu este atât de puternică precum e în alte ţări, unde colecţionarii cheltuiesc averi pe seama lor. Singura revistă ce întruneşte mai mulţi desenatori este Comics, care a ajuns la al 15 lea număr. Ea poate fi citită direct de pe net, sau comandată. Spaţiul online este cel mai accesibil pentru dezvoltarea artiştilor. Majoritatea au propriul blog unde-şi postează creaţile. Prin urmare, la noi există mai degreabă un curent al webcomicului.
Touşi, avem o carte de istorie a benzilor desenate româneşti, şi benzi ce apar la o anumită perioadă de timp, cu supereroi caracteristici ţării noastre („Harap-Alb continuă”), cărţi de tip roman grafic ce prezintă colaje de stiluri diferite de desen („Cartea lui George”) şi albume de bandă desenată precum Elabuga sau Mila 23.
În Bucureşti există Comic Book City Cafe, un loc aranjat asemeni ceainăriilor unde poţi răsfoi cărţi, doar că aici rafturile sunt pline cu benzi desenate (bd-uri). De asemenea, la o anumită perioadă de timp, au loc festivaluri precum ComicCon şi evenimente ca FreeComicBookDay. De asemenea, prin ţară au loc expoziţii şi ateliere de benzi desenate.
Important este, că această cultură, deşi firavă, începe să se dezvolte şi la noi. Imaginaţia există, la fel şi artiştii. Fie că publică în revista Comics, pe blogurile personale sau în romane grafice, ei se fac văzuţi. Iar la o simplă căutare pe Google, rămâi surprins de numărul mare de rezultate obţinute. Important e să suţinem această cultură, nu devenind fanatici, sau colecţionari disperaţi, ci citind bd-urile, apreciind în felul acesta creativitatea autorilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu